Hrana romanilor s-a transformat, diversificat, s-a diluat cu produse aduse din toate colţurile lumii. Te întrebi de ce nu mai există energie, stare de bine? Din cauza alimentelor cu e-uri, substanţe dăunătoare. Mai pe scurt, modul în care se controlează perfect masele de oameni.

     masa la romani in trecut   Pornind de la marii gânditori ai omenirii, vom purcede către deschiderea unor capitole cu privire la modul în care românii se hrăneau pe vremuri. Cum mâncau românii şi mai ales ce mâncau vom afla în următoarele rânduri.

        Hai să dăm organismului un medicament pe viaţă: hrană vie, mâncare adevărată. Să ne întoarcem la cultivarea pământului, să fim bogaţi din nou. Să fim buni, să ne ajutăm, să facem pământul roditor.

     Ai pământ, ai rude, cultivă cât de puţin pe el.

Istoria ne învaţă

Socrate, unul dintre cei mai renumiţi şi apreciaţi gânditori ai lumii, ce s-a născut la 469 î.e.n, ne-a lăsat câteva învăţăminte ce trebuie trecute la locaşul REŢINE.

Socrate afirmă că alimentaţia trebuie simplificată şi este bine să se consume grâu, orz, în combinaţie cu sare, lactate, legume, măsline, „mâncare de la ţară, varză fiartă cu ceapă”, iar ca desert „smochine şi fructe”. Acesta susţine: “În acest fel, petrecându-şi zilele în linişte şi o stare de sănătate bună, ei vor trăi după toate probabilităţile până la o vârstă înaintată…”.

Cumpătarea e de aur

mamaliga romania   Marele filosof era conştient că un consum de carne nu poate duce la o sănătate bună. Oferă senzaţia falsă de lux şi belşug şi conduce la boli, durere, dispute referitoare la terenuri, avocaţi şi medici.

Ce se găsea pe masa românului în secolele trecute

Transilvania era în plin progres agricol, iar începând cu 1769, românii au fost martori la înfiinţarea primei societăţi agricole. Precum în secolele anterioare, grâul era tot mai cultivat, nu doar pentru ei înşişi, ci şi deoarece “Moldova e unul din granarele de care nu se poate lipsi Constantinopolul, mai ales de când a trecut Crimeea sub stăpânire creştină” .

In hrana romanilor producţia de mei începe să scadă, fiind înlocuit de porumb. Explicaţia ar fi că porumbul era mai practic, servind mai multor feluri de mâncare, după cum se relata: când era încă lăptos, porumbul era copt iar boabele lui se mâncau ”întocmai ca o trufanda”; când era copt oamenii îl uscau iar mai apoi îl măcinau, făcând din el “prin fierbere, un fel de păsat des şi consistent” sau, prin coacere, “turte”. La toate acestea se adăugau hrişca, orzul, care “se cultiva doar pentru cai”, ovăzul şi secara.

mei-romanescUn curent nou era cultivarea cartofului, chiar de la jumătatea secolului al XVIII-lea, pornea din Transilvania şi apoi în Principate. Foarte căutate erau pătlăgelele roşii sau vinete şi bamele  dar şi toate celelalte soiuri de zarzavat: castraveţi “de mărimi uimitoare”, dovleci, harbuji, “care cresc în sălbăticie pe câmp” ori sparanghel “cu totul verde şi (…) slab gust amărui” . Viţa de vie se cultiva şi ea, românii aveau: “trei feluri de struguri: albi, lunguieţi; roşii, rotunzi şi unii mici, foarte dulci, pe care îi denumesc chişmiş”.

La ospeţele domneşti sau la mesele nobililor, carnea se găsea cel puţin în componenţa unui fel de mâncare, pentru oamenii de rând ea reprezenta un adevărat “lux”. Românii creşteau tot felul de zburătoare, găini, curcani, raţe ori gâşte, pe care nu le sacrificau decât cu ocazii speciale, pentru marile sărbători.

Motiv românesc te îndeamnă să reţii câteva aspecte definitorii cu privire la istoria ta, a noastră, a românilor şi să sustragi informaţii care-ţi pot schimba viaţa. Consider că trebuie să ne întoarcem la bunătatea trecutului. Să studiem ce îi facea pe strămoşii noştri să aibă energie, să se apere de boli, cum cultivau pământul, ce gânduri adunau şi cum era energia lor. E esenţial să cunoaştem câte puţin din fiecare, să fim puţin agricultor, puţin doctor, puţin filosof, puţin cercetător, puţin matematician, puţin avocat, puţin informatician, puţin manager, puţin contabil… şi alte funcţii, meserii de valoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *